inforom

 

stirile infopro

anunturi gratuite

cultura

economie

divertisment

internet

presa

timp liber

social

23.05.2003

Misiunea europeană "Smart-1"

Redactor Elisabeta Sturdza

Europenii nu au īntreprins īncă niciodată o misiune către lună. Acum, īnsă, este īn pregătire un proiect ambiţios. Sonda "Smart-1", cīntărind 350 kg, urmează să fie lansată īn cosmos la jumătatea lunii iulie la bordul unei rachete Ariane-5 din Guyana Franceză. Ea va ajunge la satelitul pămīntului 16 luni mai tīrziu.
Cu acest prilej va fi testată o acţionare cu ioni absolut nouă. "Smart-1" nu va "ateriza" pe lună, ci o va īnconjura pe o orbită timp de 6 luni, efectuīnd cercetările programate.

Rocile de la suprafaţa lunii vor fi determinate mult mai precis decīt a fost posibil cu toate sondele de pīnă acum. Vor fi obţinute astfel informaţii importante atīt despre originea, cīt şi despre evoluţia trabantului. Un rol deosebit revine spectrometrului de radiaţii Roentgen extrem de performant, precum şi spectrometrului īn infraroşu. Acesta din urmă lucrează īn 266 de lungimi de undă diferite ale radiaţiilor infraroşii, putīnd examina obiecte mai mici decīt o cutie de pantofi. Pentru comparaţie: o sondă americană care a analizat luna īn anul 1994 lucra cu numai 7 lungimi de undă ale luminii infraroşii, reuşind să valorifice doar zone de mărimea unui teren de fotbal.

Conform opiniei general acceptate astăzi, luna a luat naştere prin desprinderea de pămīnt īn urma lovirii acestuia de către un corp ceresc de mărimea planetei Marte. Īn urma coliziunii, a ţīşnit din planeta noastră materie care, datorită īncălzirii, s-a fluidizat. Prin răcire s-a format luna. Ulterior a mai avut loc o fluidizare, cel puţin parţială. Analiza pe care o va efectua sonda "Smart-1" va da seamă de aceste procese. De exemplu, proporţia dintre magneziu şi fier de la suprafaţa lunei poate furniza date despre intensitatea şi durata acestei a doua "topiri".

Agenţia europeană de astronautică Esa īşi pune mari speranţe şi īn prestaţia sistemului de luat vederi "Amie", care va livra imagini, printre altele, şi din regiunea polului sud al lunei, zonă luminată aproape īntregul an de soare. Acolo se află munţi īnalţi şi defilee, īn care, īn anumite condiţii, ar putea exista apă.
Regiunea este optimă pentru producerea de energie solară - precizează conducătorul proiectului "Smart", Giuseppe Racca. Dacă s-ar găsi şi apă, atunci ar fi īndeplinite condiţiile pentru instalarea īn viitor a unei staţii cu echipaj.